Există o întreagă discuţie cu privire la cine „merită” să primească fonduri europene şi cine nu: mici întreprinzători, firme cu capital 100% românesc, tineri fermieri, studenţi la început de drum şi lista poate continua.

Vreau să încetăm să mai sperăm că „fondurile europene sunt aici ca să ne salveze”, să ne salveze de la faliment, plata datoriilor către furnizori sau a datoriilor la bugetul general sau bugetele locale în special atunci când vorbim de IMM-uri.

Există fonduri care sunt aici să rezolve probleme sociale şi vorbim aici fie de partea de infrastructură socială: construcţie şi/sau renovare de şcoli, spitale, etc sau de sprijinirea persoanelor defavorizate (pentru o definiţie exactă a acestora a se vedea HG 799/2014) – tineri greu angajabili, mame singure, copii cu părinţii plecaţi în străinătate, etc. dar şi aici „there îs a catch!” adică respectivele persoane sunt sprijinite printr-o finanţare nerambursabilă pentru că ulterior să dobândească capacitatea de a se ajuta singure şi de a nu fi dependente de o anumită finanţare. Exemplul clasic este cel al tinerilor care au terminat un anumit nivel de studii, nu au încă un loc de muncă şi prin intermediul finanţării nerambursabile primesc sprijin pentru a dobândi o meserie sau o calificare, care să le faciliteze angajarea.

Dacă vorbim de fonduri pentru IMM-uri, considerate motorul economie, lucrurile stau cu totul diferit!! Pusă chestiunea foarte simplu: logica din spate este de a ajuta firmele care funcţionează bine, să se dezvolte, să funcţioneze şi mai bine. Excepţie fac fondurile acordate pentru redresarea firmelor în urma pierderilor suferite ca urmare a situaţie generate de virusul covid-19 dar şi aici e o întrega discuţie pe care nu doresc să o iniţiez.

Mai trebuie să ştiţi că finanţările au la bază studii, Strategii adică există o logică şi o predictibilitate privind domeniile de activitate (codurile CAEN) sprijinite. Astfel, există domenii care „sunt preferate” la finanţare şi care au şanse mari să primească bani europeni cum sunt producţia (de cămăşi, gemuri, termopane sau ce mai vreţi voi), serviciile medicale, agroturism, construcţii, IT&C, agricultură (achiziţie utilaje, înfiinţare plantaţii pomicole, procesare, sprijin pentru tinerii fermiri, etc) dar cel din urmă (nn. agricultura) e un domeniu separat cu reguli proprii care merită un articol separat.

Cum mai trebuie să ştiţi şi că introducerea de soluţii de digitalizare (ex. software de management al companiei) şi energie verde (ex. reciclare, panouri fotovoltaice) sunt teme transversale finanţate, pe care le vom găsi în viitoarele proiecte indiferent de domeniul de activitate pe care se obţine finanţarea.

Aşadar, vă propun să „ne salvăm singuri” prin alegerea unui domeniu de activitate „finanţabil”, care ne place şi la care ne pricepem, sugerez eu, şi să demarăm întocmirea celui mai bun dosar de proiect cu date pe care le avem.